Working class hero

Bucuresti. O capitala europeana de doi lei. Daca ai ghinionul sa mergi la munca in intervalul orar 9-17, e jale. Atunci prinzi clasa muncitoare romaneasca in intreaga ei splendoare. Sa nu ma intelegeti gresit. Toata admiratia pentru oamenii muncitori. Insa nu cei din Bucuresti. Pentru ca astia sunt ingrozitori. In loc sa invete si sa se comporte ca oamenii simpli din jurul lor, unii prefera sa se coboare la primele incercari de "om" ale lui Dumnezeu. Pe langa faptul ca sunt foarte urati la chip, taranii de Bucuresti tin sa iasa in evidenta si cu lipsa unei educatii minime. Urla unul dupa altul, pentru ca umbla in haite, se injura unul pe altul, dupa care rad zgomotos de ceea ce au facut, se iau la bataie, asculta "muzica de jale" la boxele telefonului mobil, mananca pleoscaind numai Fornetti si multe alte ispravi de astea. Cu totii probabil i-ati reperat prin drumul spre munca. Unii ii ignora, altii nu. Eu sunt in cea de a doua categorie. Pur si simplu ii vad, aud si miros la tot pasul. Imi e sila ca impart acelasi mijloc de transport in comun cu ei. Astfel de indivizi insipizi nu merita nici macar un zambet ironic. Damn, i miss my home town :))

Doamna Stancu reloaded

She did it again !!! Saraca doamna Stancu face ce face si devine o vedeta a blogului. Un fel de Piticul Porno al asociatiilor de proprietari. Bine, sa nu sarim calul...Doamna Stancu nu face sex decat cu tabelele de intretinere. Pe bune. Am prins-o in focuri in seara asta. E luni, asa ca trebuia sa incep saptamana dand bani. Nu ma ghidez dupa stupizeniile romanilor care cred in superstitii de doi lei. Cum ziceam...Ramasesem in urma cu plata intretinerii pe luna decembrie si avand foarte foarte multi bani in portofel, mi-am zis ca ce naiba, trebuie sa platesc intretinerea pana nu se aduna iar prea multe...Am urcat la doamna Stancu, am sunat la usa, mi-a raspuns nepoata cu ochelari si cu gandul numai la telenovele. "Hai intra", imi zice fata babei. "Bunica e in sufragerie". Intru in incaperea cu pricina si pe canapea ce sa vezi? Doamna Stancu sforaia inconjurata de zeci de tabele de intretinere si fise cu cotele de la apometre. Cand m-a auzit a tresarit si a sarit ca arsa. Foile s-au dus naibii pe jos, iar ea s-a rusinat, legandu-si repede cordonul de la capot, fara de care risca sa se verse peste foi. In timpul asta, fata cu ochelari a babei, rupea cu telenovelele. Manca pufuleti si avea ochii beliti cat cepele in timp ce pe micul ecran ragaiau Dan Bordeaianu si Adela Popescu, sau cam io chema...De data asta m-am tinut de promisiune si i-am facut si o poza. Savurati-o incet. E probabil singura poza in care vedeta noastra apare intr-o tinuta de casa creatie Bucur Obor. Pana data viitoare, numai bine. :D P.S.: Copii, nu uitati sa va platiti intretinerea! :))

6 lucruri care ma fac sa zambesc

Observ ca e o moda acum si circula tot mai des postul cu cele 6 lucruri care te fac sa zambesti. Sper ca cifra 6 nu sare legatura cu Satan ori cu pasapoartele biometrice...insa si astea ma fac sa rad...In fine. Iata si lista mea...
1. "The chosen one": Dana !!! Clar asta e cel mai des lucru care ma face sa zambesc :)
2. Naivitatea oamenilor din jurul meu. E un izvor nesecat de amuzament pentru mine...
3. Berea. Cand vreau sa zambesc, apelez la ea. Are efect instant si persistent.
4. Pisicuta care scoate limba la avatarul colegului de apartament. Un lucru involuntar care imi provoaca mereu lacrimi si rasete in cascada.
5. Cand castiga Rapiduletul :))
6. Soarele! Cand afara e soare, nimic nu ma face sa fiu posomorat.

Cam astea sunt, asa gandite pe repede inainte. Si pentru Crissa care mi-a dat leapsa, sa stii ca nu ma las afectat de mizeriile din tara asta. Doar scriu ceea ce cred :)) :D
Si pentru bunul meu coleg fara blog, Adi Pasarin, dupa ce citesti postul asta esti obligat sa expui si tu, la rubrica de comentarii, cele 6 lucruri care te fac sa zambesti...:D Spor la treaba. Cine mai are chef sa-si expuna cele 6 lucruri, este asteptat cu ele la comment...:D

Sa-mi bag, sa-mi scot ceva in tara lui Tourette

In tara asta devii fara sa vrei foarte vulgar si buruienos in exprimare. As putea spune chiar ca Romania e tara lu' sindromul Tourette. Romania e tara in care cutia cu prize de la metrou devine peste noapte cutia cu pizde, iar orice cuvant care incepe cu "p" se transforma intr-un organ. Si asta din simplul fapt ca la noi orice este permis. Aici de mic copil inveti si vezi fara sa vrei lucruri care mai tarziu ti se vor parea normale. In Romania oamenii se scarpina la coaie fara jena, scuipatul pe strada e sport national, gunoaiele se arunca oriunde altundeva, numai la cos nu. Nu ii inteleg deloc pe cei care striga in gura mare: "sustine-ti tara", "promoveaza produsele autohtone" bla bla bla. Oamenii astia nu sunt constienti. Ei cred ca Romania ne apartine noua, romanilor. Nimic mai fals! Noua ne apartin cel mult cateva zeci de metri patrati dintr-un bloc infect.
Promovand aceasta tara practic nu facem nimic altceva decat sa le umplem buzunarele cu bani tot celor care au facut si fac in continuare averi ilicite pe spatele acestei natii. Noi nu contam. Deocamdata. Sunt totusi tanar si inca optimist intr-atat incat sa sper ca ma voi putea lauda cu tara in care m-am nascut si in care deocamdata, traiesc.
Sper insa ca ceea ce am scris mai sus sa nu fie decat o pasa de moment. Si asta pentru ca eu chiar nu sunt asa. Dar cand vezi ca nimeni nu face nimic pentru a ridica tara asta din lumea a treia in lumea a doua, asta se intampla. Te scarbesti ca dupa 300 de vodca date intr-o secunda pe gat, iar primul impuls e acela de a-ti renega originile.
Nu stiu daca ati trecut prin situatia de a fi intr-o tara straina si in care sa va fie rusine sa vorbiti limba materna, cea romana. Eu am trecut si e un sentiment ingrozitor. Si asta spun: sunt roman, sunt roman. Insa pana cand?? Pentru ca daca o tinem tot asa o sa ajungem probabil sa fim nevoiti sa ne falsificam buletinele si pasapoartele. Asta e realitatea. Cel putin eu asa o vad....

Doamna Stancu bors Iisus si telenovele

In seara asta am avut o revelatie. A venit ziua sa platesc si eu intretinerea, ca tot omul gospodar. Nu as fi facut-o insa daca nu as fi fost constant hartuit in ultimele saptamani de atentie...mult temuta presedinte de asociatie de locatari. O cheama doamna Stancu si are vreo 70 de ani. Multi inainte!!! Sa va povestesc insa cum s-a aprins scanteia deciziei mele de a-mi achita darile catre nici eu nu stiu cine...Vin acasa, iar in scara blocului dau peste o gasca de pensionari care discutau aprins despre nesupunerea baietilor de la apartamentul 7 de a isi plati intretinerea. :))) Trec de ei, nici unul nu-mi zice nimic, dar se vedea clar ca abia se abtineau. Am intrat in casa si mi-am zis ca : "Gataa! Urc sa-i dau naibii banii aia!". Zis si facut. Ies pe usa, iar pe scari cine credeti ca bajbaia?? Doamna Stancuuu. Era cu o franzela in mana, muscata intr-un colt, si cu o bucata de paine in gura. S-a inrosit cand m-a vazut ca am prins-o cu mancarea in gura dar i-a trecut repede si, vazandu-ma cu banii in mana, m-a indemnat sa urc un etaj pana la ea ca sa imi taie chitanta. Deschide femeia usa si brusc sunt lovit brutal in nas. Un miros persistent de bors iesea din bucataria aburinda. Ma scarpin si pornesc prin perdeaua de abur spre sufragerie. Pana acolo insa ma lovesc cu ochii de 4-5 icoane cu Iisus. Bine, imi zic, e credincioasa. E un lucru normal. Sunt trezit insa la realitate de strigatul babei: "Ioanaaaaaaa, da dracului mai incet televizorul ala!". I se adresa nepoatei. O fetita de 12-13 ani, cu ochelari grosi, care se uita absorbita pe Acasa Tv la o telenovela aberanta. In sufragerie ce sa vezi, zeci, sute de bibelouri, mileuri si alte asemenea obiecte de arta rurala. Groaznic. Camera era atat de incarcata incat aveai impresia ca sta sa cada peste tine...Din pacate uitasem telefonul acasa, ca altfel faceam cate poze. Dar promit ca data viitoare il iau cu mine si imortalizez atmosfera din casa doamnei Stancu. Pacat ca nu s-a inventat inca transferul de miros online. Ar fi fost o calatorie olfactiva extraordinara. Revenind la subiect, imi mai povesteste femeia una, alta, imi zice ca a luat foc tramvaiul cu care a venit si de aia a venit pe jos gafaind, ca sa nu ma supar ca platesc 2 lei in plus la lumina, pentru ca banii astia s-au dus pe spaga postaritei, si alte baliverne.
Revelatia e urmatoarea. Promit ca de acum incolo o sa fac tot ce pot sa nu ajung precum doamna Stancu. Ea probabil nu-si da seama, insa e trist tare cum o arde. De altfel, chiar asta e trist. Oamenii de genul asta sunt atat de ingusti in ambitii, incat sunt foarte fericiti cum traiesc. Cu mult bors, numai bors, cu icoane, telenovele si tramvaie incinse...:))) Ei nu constientizeaza ca ar putea stoarce mai multe lucruri frumoase de la viata asta, si asa mult mult mult prea scurta...

Un nou model de Audi rupe gura Giurgiului

In sfarsit !!! Audi a lansat in Romania mult asteptatul model 69 !!! O masina perversa, rezultata dintr-o combinatie intre A6 si viitorul A9. Asa a iesit pe piata modelul 69. Primul posesor al acestei masini exclusiviste este un roman, pardon....taran. Mai precis un biped de Giurgiu. Masina dezvolta o putere de 666cp, are servodirectie, aer conditionat, geamuri electrice fata, volan reglabil si o iconita in parasolar. Ce isi putea dori mai mult un taran? Oricum e o diferenta ca de la cer la pamant sa sari dintr-o Dacie 3100(scuze domnului Stroe) intr-un Audi 69...Asa ca zis si facut, omul nostru si-a etalat masina si pe strazile Capitalei, ca deh...nu in orice zi vezi un giurgiuvean strunind un 69. Oricum cei mai tari astia din Giurgiu. Ei sunt singurii care pot sa o puna in 69 si pe baba de 70. :))

Pixu' cu Cozmin si munca in mina

Pixul meu cu "Cozminprimar.ro" a incetat din viata! Si-a dat ultima picatura de pasta in timpul unei conferinte de presa la Ministerul Justitiei. Paradoxal, ati zice, justitia e oarba. E injust ca intr-o institutie care ar trebui sa imparta echitabil dreptatea, eu sa fiu vitregit de un drept elementar. Acela de a imi nota notitele pe o coala de hartie galbena. Dar nu e bai. Nu pun de astea la suflet Am de rezerva pixul cu "Votati Jean Popescu la Camera Deputatilor" :))


Am inceput o noua saptamana de munca. Cea premergatoare instalarii in mod oficial a primaverii. Lunea e cea mai gretoasa zi. Week-end-ul ce tocmai a trecut si-a pus indubitabil amprenta asupra ciclului zi-noapte, care s-a inversat iar, până la o noua sambata. De azi trebuie sa ma trezesc din nou la 8 si sa merg la munca in tandem cu valul clasei muncitoare. Nu inteleg de ce la noi inca se practica sistemul acesta rigid de munca...Am auzit de altfel ca prin tarile civilizate se lucreaza tot mai des in doua cicluri: 9-17 si 14-22. Cu pauzele de rigoare la mijlocul intervalului de truda. In Italia, de exemplu, in orele 14 si 16, majoritatea magazinelor sunt inchise. Ceea ce mi se pare o treaba foarte buna. Numai la noi pauza de masa e lasata la latitudinea Celui de Sus. Si inca ceva...in afara se practica si munca acasa, in domeniile care se preteaza la asa ceva. Si se pare ca e chiar mai productiva decat cea de la birou. La noi insa seful vrea sa-ti vada neaparat mutra buhaita la munca, indiferent ca dormi pe tine sau ca te prefaci ca muncesti. Hai spor la munca :)